Născut pe 22 aprilie 1950, în cartierul Sigmir al municipiului Bistriţa, Ioan Ştefan Cigu este un violonist de excepţie, cunoscut pentru măiestria sa, atât în ţară, cât şi în străinătate. Dăruit cu har dumnezeiesc, mânuieşte arcuşul aşa cum nu ştie nimeni s-o facă, muzica lui fiind adevărate repere sacre până şi îngerii din cer bucurându-se la ascultarea viorii.
Are o pregătire temeinică în domeniu, fiind absolvent al Liceului de Muzică, al Conservatorului, adevărat doctor în domeniul muzicologiei. Bistriţeanul, care a cântat de la vârsta de 7 ani pe cele mai înalte scene ale lumii, este unul dintre artiştii care nu lipseşte la marile acţiuni de promovare a folclorului din Bistriţa şi Năsăud.
Este prezent la festivalurile „Cerbul de Aur”, Mamaia, Callatis, De Ispas la Năsăud, festivalul de romanţe „Crizantema de Aur”, alături de orchestra profesionistă „Dor Românesc”, a Centrului Judeţean pentru Cultură, pe care o dirijează cu mult profesionalism, fiind aplaudat de milioane de români. Are imprimări radio, dar şi albume cu peste 300 de artişti valoroşi, dintre care 100 fac parte din tânăra generaţie.
Fiind un bun cunoscător al creaţiei muzicale tradiţionale de pe plaiurile transilvane, Ştefan Cigu a adunat, cu osârdie şi dragoste, în volumul „101 jocuri bătrâneşti din Bistriţa-Năsăud”, apărut la Editura Arcade, vechi melodii instrumentale.
Având calităţi de etnomuzicolog, Ştefan Cigu nu s-a mulţumit doar cu prestaţiile interpretative ci s-a angrenat, cu pasiune şi forţă de convingere, în susţinerea acestui neasemuit tezaur de spiritualitate românească, dând din experienţa sa şi tinerilor care doresc să facă cunoştinţă cu expresive melodii de jocuri bătrâneşti, precum „De-a lungul”, „Bărbuncul”, „Învârtita”, salvând de la pieire cel mai de preţ tezaur al fiinţei noastre, folclorul tradiţional.
Împreună cu soţia, Matilda Pascal Cojocăriţa, nume consacrat în folclorul românesc, şi cei doi feciori – Alin şi Horaţiu – absolvenţi ai Conservatorului, violonişti de excepţie si fiica Lavinia - profesoară de muzică la liceul din Bistriţa, au imprimat peste 200 de melodii, radio, dar şi pe albume: folclor, cântece de petrecere, cafe-concert, romanţe.
